| "Cand seara
se lasa si toate zgomotele au "adormit", tacerea fermecatoare a noptii te va
face a-mi acorda putin din timpul tau, pentru a da atentie micutelor mele
randuri. De fiecare data adorm cu tine in gand, ma scol cu tine-n gand,
mananc cu tine in gand. Dumnezeule! Ce se intampla cu mine?! Oare asta
inseamna sa iubesti cu adevarat?!... Daca ai sti ce greu imi este fara tine,
poate ca intr-o zi, voi putea sa iti rostesc aceste cuvinte in fata... Acum
in inima mea este un loc aparte pentru tine, un loc pe care ai reusit sa-l
cuceresti si sa-l stapanesti... Astazi cand tu, rezemata, vei citi aceste
randuri; eu ma voi gandi, imi voi imagina cum ar fi fost sa fim impreuna. Nu
vreau sa-ti spun decat ca imi este foarte greu sa trec peste zilele astea
cand toata lumea va fi impreuna si noi, nu..." |
| |
|
"Din toate
lacrimile care au curs candva, au crescut trandafiri, din care in fiecare zi
am cules cate unul. Si in fiecare zi mi-am adus aminte de "spinii" pe care
acestia ii aveau. Dar la vederea frumusetii lor, am uitat de fiecare data...
Am cules pentru prima oara un trandafir alb, pe care spinii nu-l uratisera
inca si puritatea lui s-a oglindit in viata mea... Am cules apoi un
trandafir rosu, fara de care gradina mea n-ar mai fi ramas aceeasi. Atunci
am inteles ce inseamna "iubirea" si tot atunci... l-am intalnit pe "el"...
Fara sa vreau, am simtit cel de-al treilea trandafir; ale sale petale
galbene, cum se scuturau una cate una in mana-mi cazuta in cautarea
dragostei "lui" zadarnice... Am simtit cum trandafirul cu petale
transparente se scutura, iar fiecare petala cadea una cate una, ca fiind
lacrimile mele... Am cautat in zadar sa gasesc in imensa "gradina" orice alt
trandafir, pentru ca toti se uscasera. Atunci am cules fara sa vreau, pe
ultimul, acela violet, care inca nu se ofilise. Doar o petala aruncata, a
alunecat grabita pentru a pecetlui despartirea noastra... Acum "gradina"
este goala si vantul "alearga" de la un capat la altul pentru a da fila cu
fila viata mea si pentru a "matura" petalele cazute..." |
| |
| "M-am trezit
intr-o dimineata cu presimtirea ca ceva se va intampla in acea zi. Si a fost
ceva minunat. Te-am zarit pentru o clipa, dar ai disparut... Dar a fost de
ajuns pentru a ma indragosti... Si de atunci am dorit mereu sa te zaresc,...
dar pentru a-ti vorbi, nu aveam inca acel curaj. Doream sa te cunosc, sa ma
cunosti. Astfel am aflat cum te numesti si imaginatia si firea mea nebuna au
luat-o razna. Am prins curaj si ti-am vorbit, dar erai atat de distant si
totusi... atitudinea ta nu m-a descurajat. Esti inca prezent in visele mele
si cred ca este de ajuns. N-as vrea sa ajungi totusi sa ma cunosti, de frica
unor deziluzii. Este de ajuns sa stii ca undeva, acolo, nu prea departe,
este cineva pentru care reprezinti tot ce e frumos..." |
| |
| "Sunt o
picatura de ploaie strivita intre pleoapele tale grele de visuri. Sunt un
gand hoinar, ratacit in parul tau, roua diminetii tarzii incendiate de soare,
secunda boaba de nisip cazuta in clepsidra fara de sfarsit. Sunt firul de
iarba peste care treci acum grabita, sunt frunza pe care o tii ingandurata
intre degete! Sunt raza de soare care iti mangaie privirea, sunt ultima
silaba pe care as dori sa o rostesti inainte de a visa si primul tau gand...
Iubita mea, ochii tai deschid spre mine universuri, zambetul tau ma imbata
de o betie cereasca. Atingerea ta e pentru mine curcubeul, sarutul tau...
sfarsitul unei lumi si nasterea alteia. Iubita mea esti vis si... durere...
Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta alaturi de tine, nu mi-as dori alta.
O clipa sa ma privesti, sa imi zambesti, sa ma atingi, sa ma saruti. Te mai
astept o viata... Si ce altceva as mai putea sa iti ofer decat doi ochi
caprui, frumosi si un zambet cald, care sa-ti calauzeasca pasii zi de zi!" |
| |
"Numai Dumnezeu a putut inventa aceasta iubire. Ceva asemanator am visat o
data, dar nu era la fel, pentru ca in vis portile cerului sunt deschise
pentru mine. Mi-am dat seama tarziu ca viata merita traita, dar niciodata
nu-i tarziu sa te iubesc, sa iti dovedesc ca TE IUBESC. A fost de-ajuns doar
o privire, atunci cand noi ne-am intalnit si parca ne stiam de-o viata si
inimile-au tresarit. Iar tu de mana m-ai cuprins, si eu stiam ca-ncepe-un
vis din care amandoi n-am vrea nicicand ca sa mai fim treziti.
Iti multumesc tie iubire pentru dragostea ta...
Ii multumesc lui Dumnezeu pentru aceasta poveste de dragoste!"
|
| |
|